I love ordering stuff online

"I love ordering stuff online.It's like someone sent you a present but you sent yourself that present."

 Da,ador sa comand online,in special carti.Nu numai ca ai parte de reduceri si cadouri,dar nici nu trebuie sa te misti din pat decat atunci cand vine coletul.Ceea ce e mai mult decat bine pentru o lenesa ca mine.Long story short,copilasii astia au ajuns acum cateva minute(poate mai mult,nu m-am putut abtine sa nu-mi infund nasul intre paginile fiecarei carti):

Da,stiu,ar fi fost mai bine daca as fi comandat versiunea originala(in engleza) a cartii "Sub aceeasi stea",dar nu o aveau pe site si n-am mai cautat altundeva.Oricum,o are o prietena si o pot citi fara "scurgerile" din traducere.

Asta e cadoul meu in valoare de 50 de lei ca urmare a unei promotii de pe elefant.ro.

Si asta este o poza in ceata a intregului continut al coletului.Sun atat de incantata!!Abia astept sa le citesc si sa le fac recenzii.

Războiul Z sau Ziua Z-Apocalipsa

Băăăi, eşti nebun?! Am participat la un concurs şi chiar am câştigat! Iar premiul a fost...

 

Premiul Audie 2007

Un medic chinez asistă la primele cazuri ale unei epidemii inexplicabile, care cuprinde treptat întreaga lume. În mai puțin de un an, populația Americii își găsește adăpost în lagărele pentru refugiați din Cuba, europenii se baricadează în castele medievale, iar Pakistanul abate asupra planetei iarna nucleară…

„Pacientul zero" al pandemiei apare în China, al cărei guvern încearcă să restricționeze infecția și inventează o criză ce implică Taiwanul pentru a-și masca activitățile. Epidemia se răspândește însă în alte țări prin intermediul comerțului cu organe de pe piața neagră și al refugiaților, înainte ca răbufnirea ei în Africa de Sud să o aducă în atenția publicului... Peste zece ani, peisajul geopolitic al planetei este transformat pentru totdeauna.

„Omenirea s-a clătinat în pragul extincției…"

Maximillian Michael „Max" Brooks (n. 1972) este scriitor și scenarist american, fiul regizorului Mel Brooks și al actriței Anne Bancroft. Războiul Z s-a vândut în 600.000 de exemplare și va fi transpusă de Brad Pitt pentru marele ecran în 2013.

                                                                         Ta-daaaaa!

Ce-i drept, nu mă omor eu după genul SF, daaar ce mai contează, am câştigat ^.^ Lansarea ecranizării romanului a avut loc la începutul lui iunie (parcă), în Anglia, avându-l pe Brad Pitt în rol principal (aşa am auzit). Ce-i drept, nu am văzut filmul şi nici n-o să o fac, cel puţin nu până nu termin cartea.

Voi aţi citit-o/ văzut filmul? Cum vi s-au părut? Păreri? :)

Concurs Creatura de Nely Cab (prima editie romaneasca)

“It is as forbidden as is the illicit fruit of Hades, and yet, even he has eaten from it.”

Descriere editura Leda:

Sunt, în acelaşi timp, şi mai mult, dar şi mai puţin decât o fiinţă umană. Sunt, prin cine ştie ce întâmplare miraculoasă, încă în viaţă. Aceasta este povestea primei mele iubiri, povestea vieţii mele trecute şi povestea renaşterii mele…

 Isis Martin, o fată de şaptesprezece ani dintr-un orăşel obscur din sudul Texasului, începe să sufere de tulburări de somn, după ce o siluetă neagră înaripată îi tulbură visele, hărţuind-o. Nu trece mult până când Isis se hotărăşte să-şi înfrunte frica, descoperind cu surprindere identitatea celui care se ascunde în spatele vietăţii amenințătoare cu chip uman. Şirul descoperirilor nu se opreşte însă aici…

Când Isis îi cere necunoscutului să demonstreze că nu este o plăsmuire a imaginației ei, acesta acceptă provocarea cu bucurie. Astfel, frumoasa adolescentă ajunge să îi cunoască pe membrii unei familii din spiţa divină a acelora de mult uitați de omenire.

Romantismul, senzualitatea explozivă, pericolul şi întâmplările dincolo de puterea de înţelegere a muritorilor o însoţesc pe Isis pe drumul ei spre o iubire nepermisă, de natură să schimbe legile pământeşti. În mod sigur, această extraordinară călătorie îi va captiva şi încânta pe iubitorii poveştilor de dragoste. Iar povestea se află de-abia la început…

 

 

SURSA 

Tate Langdon...

...sau, mă rog, jumătate din el. 

Este primul desen pe care-l fac în genul acesta, aşa că nu daţi cu pietre, vă rog! :D

Recenzie "American Horror Story"

Măi, oameni buni, nu am văzut eu prea multe filme/seriale ce fac parte din categoria horror, dar American Horror Story mi s-a părut bestial. Dacă nu mai aveam de învăţat atât de mult şi-n ultimile săptămâni de şcoală, îl aveam terminat demult. Nu-i nimiiiic, a meritat aşteptarea. :D Serialul are două sezoane până în prezent, însă în octombrie urmează să apară şi al treilea. *Uraaa*
Fiecare sezon are acţiunea sa proprie. Spre exemplu, în primul, o familie nefericită se mută într-o casă nouă, ştiţi şi voi placa, pentru a-şi începe viaţa de la capăt. Acolo dau de spiritele celor care şi-au găsit sfârşitul, în decursul anilor, chiar în imensitatea aia de casă. Brr, nu mi-ar plăcea deloc, deloc să stau acolo. >.< Şi astfel, problemele încep.

 

În cel de-al doilea sezon, acţiunea se petrece în azilul Briarcliff, în jurul anilor '60. Dumnezeule, ce mutre au actorii ăia care fac pe nebunii... Unul din "firele narative" îl are ca punct de interes pe Bloody Face, un criminal care omoară femei şi le smulge pielea de pe chipuri.

Mda, ea este una dintre victimele sale...

 Şi ce răsturnări de situaţie. Ca şi-n primul sezon, de altfel. Fiecare episod are farmecul său, poţi afla câte ceva nou, sau te poate băga şi mai tare în mister. Cert este că personajele sunt interprette de actori foarte talentaţi şi fermecători în felul lor. Câteva nume, poate îi recunoaşteţi: Evan Peters, Jessica Lange, Lily Rabe, Connie Britton, Dylan McDermott etc. 

Ei bine, dacă sunteţi pasionaţi de genurile acestea de seriale, sunt sigură că îl veţi urmări cu la fel de mult interes ca şi mine şi veţi fi la fel entuziasmaţi la final ca şi mine. ^.^

Atunci când talentu' dă pe afară...

Fata de hartie de Guillaume Musso

În ciuda faptului că am citit cartea acum vreun an, o sa încerc să-i fac o recenzie bună! :D


Tom Boyd este un scriitor celebru, aflat in pana de inspiratie. Billie este o tanara frumoasa si rebela, cu un simt al umorului neobisnuit. Dar mai e un amanunt: Billie este chiar eroina romanelor lui Tom. Intr-o noapte, cand el se afla pe buza prapastiei, ea prinde viata. Si ii aduce o veste tulburatoare: daca el nu mai scrie, ea va muri. Astfel incepe o calatorie halucinanta, in care Tom trebuie sa-si recapete inspiratia, ca sa poata salva viata femeii de care tocmai se indragosteste. Exploziva si plina de umor, cu accente de comedie romantica si thriller, Fata de hartie sfideaza orice scenariu previzibil.

Tom si Billie vin din lumi diferite, dar care se hranesc una din alta. Cine va invinge in acest joc dur al seductiei: realitatea sau fictiunea?

Tom Boyd se aseamănă, după părerea mea, cu fiecare autor de romane ce fac parte din serii fantasy, de care adolescenţii sunt îndrăgostiţi. Ei bine, Tom se află într-o fază proastă - femeia pe care o iubeşte l-a părăsit şi nu mai are inspiraţie, iar astfel, se opreşte la jumătatea romanului, lăsând fraza în aer. 

"Dar bărbatul îşi puse deja mantoul. Deschise uşa, fără să arunce vreo privire spre amanta lui.

- Te implor! strigă ea căzând    "

Astfel că, într-o noapte, Tom se trezeşte în casă cu o femeie dezbrăcată - cu Billie, personajul creat de el. La început, o crede o impostoare, dar pentru a se convinge de adevărul din spatele cuvintelor femeii, începe să-i pună întrebări numai de el ştiute - o caracterizare a personajelor numai de autor ştiută se afla în laptop-ul său. Iar Billie răspunde corect la fiecare întrebare. Momentul în care Tom scapă de orice tentă de îndoială este acela în care Billie îşi crestează pe piele "144" - pagina din cartea sa în care personajul îşi tatuează numărul, semnificând esenţa sentimentului de dragoste. 

Între timp, cei doi sunt nevoiţi să fugă, fiind urmăriţi de prietenul şi impresarul său, Milo şi poliţista Carole. Cei trei fuseseră prieteni încă de când erau mici, iar legătura era încă puternică.

Billie şi Tom trec prin multe împreună - scapă de poliţie, se tachinează, se jignesc, dar cel mai important, se îndrăgostesc unul de celălalt. Între timp, într-un loc (nu mai ştiu unde exact -.-" ) se întâlnesc cu fosta lui Tom - Aurore- , pentru care acesta încă mai are sentimente. 

Pentru a i-o aduce înapoi pe Aurore, Billie se încumetă şi-l sărută, astfel încât femeia să fie martoră. Însă, Tom nu o mai vrea pe Aurore. O doreşte pe Billie, care prin felul său de a fi l-a cucerit. 

Apoi, drama se întâmplă. Billie se simte din ce în ce mai rău, din cauză că exemplarele cărţii neterminate, scoase la vânzare, încep să fie arse (parcă?!). Aşa că, un ultim exemplar mai lipseşte... el este plimbat din mână în mână fiind expus pericolelor de a fi distrus. Iar dacă acest lucru se va întâmpla, Billie avea să dispară pentru totdeauna. Dar Tom, Milo şi Carole nu pot lăsa să se întâmple asta.

Cartea este chiar mai mult decât mi-am putut imagina, iar pe măsură ce ajungi spre final, toate speranţele ţi se năruie, pentru ca deznodământul să fie covârşitor. Două lumi se împletesc, creându-se o poveste de dragoste autentică şi neobişnuită.

Cu sinceritate afirm că nu obişnuiesc să citesc orice. În genere sunt o fire mai selectivă şi tocmai acest lucru mă motivează să fac această recenzie. Între mine şi copertă a fost dragoste la prima vedere. Într-o perioadă, în staţia de metrou a fost pusă pe panou reclamă la cartea lui Guillaume Musso şi de cum am văzut-o mi-am dorit-o. Apoi, dorinţa mi s-a mai domolit când i-am văzut preţul exorbitant - cartea era de abia apărută şi bineînţeles trebuia teancul de bani - nu sunt zgârcită, sunt practică. Apoi, a fost un târg de carte la Romexpo şi am văzut cartea din pură întâmplare. Mai rămăsese un singur exemplar am ştiut că îmi era destinată. Am cumpărat-o şi nu am regretat absolut deloc. Am terminat-o într-o zi - a mai trebui să  şi mănânc şi alea, alea.

Aşa că, dacă faceţi rost de ea, săriţi! Ştiu că majoritatea sunteţi pe romance şi cu siguranţă o să vă placă. 

În caz că aveţi ochi pentru citit pe net, aici puteţi să o găsiţi. N-am încercat să o şi descarc în format PDF.

Numere de Rachel Ward

 

Atunci când vezi numerele tuturor, viaţa nu este uşoară. Jem nu a ştiut întotdeauna ce înseamnă acele numere, însă acum patru ani, moartea mamei sale în urma unei supradoze de heroină a făcut ca totul să fie mai clar. Numărul pe care Jem îl vede atunci când priveşte pe cineva în ochi nu este nimic altceva decât data morţii acelei persoane. Nu e de mirare că Jem a dus o viaţă de izolare până să îl cunoască pe Spider, un băiat cu totul haotic, dar care e dispus să lupte pentru ea. În timpul unei excursii la Londra, Jem vede moartea în ochii unor turişti, chiar în acea zi. Groaza care o cuprinde odată cu această realizare o face să fugă cât mai departe de acel loc, însă decizia pripită îi propulsează atât pe ea, cât şi pe Spider în capul listei de suspecţi ai atacului terorist ce a urmat imediat. Un thriller de debut captivant, îndrăzneţ, cu un final complet imprevizibil.

 

Rachel Ward debutează în forţă cu un roman menit să te pună pe gânduri încă de la prima pagină citită. Autoarea creionează o lume în care, mai mult ca sigur, niciunul dintre noi nu s-ar dori să se afle, o lume care abundă în sărăcie, întâmplări nefericite, afaceri ilegale şi finaluri triste.

Jem are cincisprezece ani şi, de la moartea mamei sale încearcă să ducă o viaţă mai bună. Dar se pare că toate lucrurile sunt împotriva ei – inclusiv ea însăşi. Jem este specială, în ciuda faptului că ea refuză să creadă acest lucru. Dar special nu înseamnă întotdeauna ceva bun, nu? Când priveşti pe cineva în ochi, încerci să descoperi ce fel de om este, însă Jem reuşeşte să le vadă data în care îşi vor găsi sfârşitul în această lume. Alături de Spider, un adolescent de culoare, hiperactiv, înalt de 1,90 m, trăieşte aventura vieţii sale – ia parte la un atac terorist, amândoi se află în capul listei de suspecţi, fuge de poliţie şi în acelaşi timp şi de bărbatul cu faţa tatuată, omul de încredere al celui de la care Spider a furat o sumă consistentă de bani. Sfârşitul, deşi poate părea previzibil, reprezintă, de fapt, începutul unei noi aventuri, ce este relatată în cel de-al doilea roman al trilogiei.

Fiind vorba de naraţiune subiectivă, ne este permis să înţelegem mai bine viaţa lui Jem şi, totodată, să luăm direct parte la destinul cu care se chinuie fata.

„ Te obişnuieşti cu cineva, ba începe să-ţi placă, apoi pleacă. În cele din urmă toţi pleacă.”

Fiind povestită din perspectiva unei puştoaice de cincisprezece ani, limbajul nu este unui greu de descifrat, nelipsind totodată şi replicile pline de umor, specifice cărţilor în acest gen.

În ciuda faptului că se încadrează în categoria Young Adult, „Numere” reuşeşte să distrugă barierele impuse şi să treacă uşor şi în genurile thriller şi romance.  Încercările lui Jem de a schimba destinul pecetluit al prietenului său, răsturnările de situaţie prin care trec cele două personaje, precum şi impresia permanentă că nimic nu are să se îmbunătăţească fac ca acest roman să se încadreze în categoria acelora ce sunt capabile să binedispună orice cititor dornic să părăsească, pentru câteva sute de pagini, monotonia de zi cu zi.

Detectivul Alex Cross de James Patterson

Alex Cross era o stea în ascensiune în poliţia din Washington, D.C. când un necunoscut i-a împuşcat soţia, pe Maria, chiar în faţa lui. A renunţat la răzbunare când şi-a dat seama că trebuie să se ocupe de copiii lui, care rămăseseră fără mamă. Peste ani, Alex face o schimbare în viaţa lui. După ce pleacă din FBI, lucrează din nou ca psiholog. Viaţa lui alături de cei dragi pare să fie din nou în ordine. Are chiar şansa de a-şi face o prietenă. Dar apoi, fostul partener al lui Alex, John Sampson, îi cere o favoare. Este pe urmele unui violator în serie, unul al cărui mod brutal de operare include ameninţarea victimelor cu fotografii terifiante. Cross şi Sampson au nevoie de declaraţiile acestor femei pentru a-l putea prinde pe violator, dar victimele refuză să le dezvăluie ceva despre agresor. Când unul dintre cazuri sugerează o legătură cu moartea Mariei, Alex ar putea avea ocazia de a-l prinde pe uciga­şul soţiei sale. Va avea oare şansa de a face în sfârşit dreptate? Sau este vorba doar despre obsesia lui?  Romanul a fost ecranizat în 2012.

Scris cu aceeaşi măiestrie ca şi restul romanelor din serie, „Detectivul Alex Cross” reuşeşte să doboare standardul de suspans cu care am fost obişnuiţi până acum.

Fiind al doisprezecelea roman din seria „Alex Cross”, ne sunt prezentate evenimente ce fac parte din trecutul fostului agent FBI, a cărui viaţă încă este marcată de dezastrul dispariţiei timpurii a soţiei sale. Cariera lui Cross era în plină ascensiune, fusese supranumit „Ucigaşul de Dragoni”, iar familia era pe cale să i se îmbogăţească, în curând, cu încă un membru. Dar într-o seară, în timp ce îşi îndeplinea atribuţiile de soţ iubitor, luându-o pe Maria de la serviciu, un necunoscut a împuşcat-o. De când și-a dat ultima suflare în braţele sale, Cross a devenit o umbră, singurul motiv pentru care merita să trăiască fiind cei trei copii. În paralel ne este relatată şi viaţa lui Michael Sullivan, poreclit şi „Măcelarul”, om al Mafiei şi care se face vinovat de o serie de violuri şi crime înfăptuite cu sânge rece.

La zece ani după moartea soţiei sale, Alex Cross vestea că un proaspăt „client” de-al FBI-ului are informaţii în legătură cu identitatea criminalului. Însă lui Cross, în momentul în care întră în incinta închisorii, îi ajunge la urechi vestea că posibilul informator şi-a găsit sfârşitul mai repede decât şi-ar fi propus.

Din acel moment, începe o cursă contra cronometru, de care îi este frică lui Cross, dar în pofida acestui lucru, este implicat. Să fie Măcelarul ucigaşul Mariei, sau cineva, după zece ani, încă îi urmăreşte mişcările din umbră?

Naraţiunea evoluează pe două planuri: subiectivă, venită din partea lui Cross şi obiectivă, ce urmăreşte pas cu pas activitatea Măcelarului. În ciuda stilului uşor grăbit al lui James Patterson, acesta reuşeşte în cele din urmă să creeze un personaj cu trăsături fine de caracter, ce nu se poate compara cu relicvele ce s-au numit odată „detectivi” şi din care nu a mai rămas decât numele. Alex Cross este pe de-o parte tipul profesionist, capabil să soluţioneze cu succes fiecare problemă ce i se iveşte în cale, iar de cealaltă parte, un familist convins, reuşind să se rupă de problemele din afară şi să fie un tată adevărat.

Finalul romanului nu a fost o surpriză pentru mine, cititoare fidelă a lui Patterson, însă pe voi, mai mult ca sigur, vă va convinge să deveniţi fan al stilului autorului:

„Apoi telefonul sună ca o alarmă şi sar repede şi mă grăbesc în hol. Îl iau de pe suportul şubred.

-         Reşedinţa familiei Cross, răspund eu, în spiritul zilei.

-         A avut loc o crimă, aud şi simt un gol în stomac.

Aştept un moment înainte să zic ceva.

-         De ce mă sunaţi pe mine? Întreb eu.

-         Pentru că eşti doctorul Cross, iar eu sunt criminalul.”

Minciuna de Andrew Wilson

Când acceptă în Veneţia slujba de asistent al scriitorului izolat Gordon Crace, Adam Woods nu bănuieşte că va sfârşi prin a scrie biografia lui Crace. Şi nici nu se aşteaptă la asemănarea stranie dintre el şi fostul chiriaş al lui Crace, care murise în condiţii misterioase cu zeci de ani în urmă. Însă când dorinţa sa de a scrie o carte despre viaţa lui Crace se transformă într-o obsesie care îl va duce de la canalele murdare ale Veneţiei până în sălile unei mari şcoli publice engleze, începem să avem senzaţia tulburătoare că Adam nu e deloc ceea ce credem noi...

 

Romanul spune povestea zbuciumului permanent cu care se confruntă mintea şi sufletul unui scriitor încă de când îşi descoperă harul şi până închide ochii pentru vecie.

Adam Woods este, din punctul meu de vedere, un personaj haotic, a cărui personalitate este tot mai greu de descifrat pe măsură ce înaintăm cu lectura. În ciuda împotrivirii părinţilor, pleacă la Veneţia să dea lecţii de engleză băiatului unei familii italiene şi, în paralel, să lucreze la viitorul său roman. Dar lucrurile iau o întorsătură neaşteptată şi, curând, Adam devine asistentul bătrânului scriitor Gordon Crace. Şi de aici începe adevărata poveste, pentru că Adam se trezeşte în mijlocul unei enigme ce-l bântuie pe Crace de mai bine de treizeci de ani, iar, inevitabil, curiozitatea înnăscută a băiatului îl împinge spre inițierea unei anchete proprii.

Cartea este structurată în trei capitole, în care naraţiunea subiectivă decurge lin, încă de la primele pagini. Situaţia se schimbă abia în ultimile cinci file, când atât cititorul, cât şi Adam, trăiesc singura fărâmă de dinamism care le este oferită pe întreg parcursul romanului.

„Să citeşti Minciuna e ca şi când te-ai plimba pe podeaua mişcătoare a unei case bântuite dintr-un parc de distracţii.” (Val McDermid)

Poate fi adevărat, însă numai dacă te referi la firul narativ, nu şi la stilul specific britanicilor. În genere, de câte ori am citit un roman scris de un englez, m-am pregătit să caracterizez opera cu un singur cuvânt – sec. Şi regula se aplică şi aici, numai că lui Wilson i-a reuşit „povestea” întortocheată, încadrând astfel romanul în categoria thriller psihologic.

O singură frază mi s-a părut cu adevărat memorabilă, şi anume:

„Moartea are zece mii de uşi prin care să iasă oamenii.”

"Copilul zânelor" de Philippa Gregory

Copilul zinelor, primul volum din seria „Ordinul Dragonului”, descrie misterioasele aventuri ale lui Luca Vero, un tinar cu insusiri nebanuite, si ale Isoldei, o frumoasa fata de saptesprezece ani inchisa intr-o manastire de un frate avar.

 

Ne aflam in Italia anului 1453 si toate semnele arata ca se apropie sfirsitul lumii. Invinuit de erezie si expulzat din manastirea sa, tinarul Luca Vero, in virsta de saptesprezece ani, este adus in rindurile sale de un ordin religios secret – Ordinul Dragonului – si trimis sa cerceteze raul ce s-a raspindit pe tot cuprinsul Europei. Isolda este o fata de saptesprezece ani, inchisa intr-o manastire de propriul ei frate, ca sa nu poata mosteni averea tatalui. Cind maicile de aici incep sa umble in somn si sa aiba viziuni ciudate, Isolda este acuzata de vrajitorie, iar Luca, trimis sa o cerceteze, o va ajuta in schimb sa scape. Nevoiti sa se confrunte cu cele mai mari temeri ale lumii medievale  –  magia neagra, vircolacii si nebunia  – , Luca si Isolda pornesc in cautarea adevarului, a propriului lor destin si a dragostei, aventurindu-se intr-o calatorie in lumea necunoscuta, spre adevarata figura istorica ce apara granitele crestinatatii si cuprinde secretele Ordinului Dragonului.

„Misiunea încredinţată lui Luca – aceea de a găsi semne care prevesteau sfârşitul lumii – este o versiune fictivă a neliniştii resimţite de majoritatea creştinilor după căderea Constantinopolului.” Philippa Gregory

Philippa Gregory (n. 1954) este o scriitoare britanică, publicând până în prezent peste douăzeci de romane, majoritatea cu temă istorică. De origine kenyană, îşi face studiile în Anglia, părăsindu-şi ţara natală la vârsta de numai doi ani. Absolvă secţia de istorie a Universităţii din Sussex şi-şi ia doctoratul în literatura secolului XVIII la Universitatea din Edinburgh.

Copilul zânelor este primul volum din seria „Ochiul Dragonului”, ce urmăreşte aventurile lui Luca Vero şi ale prietenilor săi. A apărut la editura Polirom (la fel ca toate romanele Philippei Gregory, de altfel) în anul 2013, în traducerea Luminiţei Gavrilă.

Acțiunea se petrece în Italia anilor 1453, perioadă în care Europa era dominată de directivele date de papalitate. Luca Vero, un băiat de şaptesprezece ani, este recrutat în rândul unui ordin religios, numit „Ordinul Dragonului”, datorită cunoştinţelor vaste pe care le dobândea. Misiunea sa este de a investiga evenimentele stranii petrecute în abaţia Lucretili. Titlul cărţii face referire la tânărul Luca, despre care se spune că ar fi fost adus de zâne, deoarece părinţii săi ar fi avut vârste prea înaintate, atunci când a apărut el pe lume. De partea cealaltă se află Lady Isolda de Lucretili, închisă într-o mănăstire de către fratele ei, care a urmărit, încă de la moartea tatălui lor, Lordul Lucretili, să îşi însuşească partea ei de avere. Cei doi tineri se întâlnesc la abaţie, tocmai atunci când Isolda este acuzată de vrăjitorie.

Acţiunea evoluează încet şi sunt introduse şi personaje secundare, care se dovedesc a fi „sarea şi piperul”, cum ar fi, spre exemplu, Freize, fost ajutor de bucătar şi plin de viaţă şi Ishraq, prietena Isoldei, care impresionează prin înfăţişarea sa: „o tânără maură, de culoarea caramelului, cu ochii migdalați”, care se dovedeşte a fi loială şi pricepută în a mânui arcul. Între cei doi, precum şi între Luca şi Isolda, se nasc primele semne de atracţie, care, bănuiesc, se vor dezvolta în următoarele romane din serie.

Este un roman uşor de citit, care pe alocuri riscă să devină plictisitor. Situaţia este remediată de Freize şi de atitudinea sa antrenantă. Per total, este o carte bunicică.

Bookfest - runda 2

Mi-am luat-oooooo! Divergent este "a meu, a meu, a meu" :)) My preciousssss! Gollum, Gollum! :)) Aaaa, nu este azi partea a treia din "Stapânul Inelelor"? Trebuie să verific.
Aşaaaa, şi mi-am mai luat şi ale trei cărţi, şi am mai pus ochii pe câteva, dar no tengo dinerooo momentan, aşa că... :>

Titlurile sunt acestea: "Pe urmele întunericului" de Faye Kellerman ("le" soaţa ăluia care a scris două dintre cărţile din prima postare); "Femeia în alb" De Wilkie Collins şi "Somnul de veci/Doamna din lac" de Raymond Chandler.
Hihihi, de abia aştept să mă apuc de ele. Mă gândeam că am un sfert din cărţi în bibliotecă necitite şi eu tot îmi cumpăr sau împrumut altele de la bibliotecă... Neaaah, o să le citesc eu cândva şi pe acelea. Nu aşa vi se întâmplă şi vouă? ^.^

Bookfest, bookfest, booooooooookfest! ^.^

Cum se putea să nu mă pierd eu pe la un târg de cărţi?! Am fost ieri, înaintea orelor de curs şi am răsuflat uşurată văzând că nu este multă lume. Bine, logic, era vineri, omorul începe abia în weekend. Atmosfera a fost okay. Am primit la intrare un cupon de reducere care se aplica la editura All la oricare două cărţi cumpărate, însă nu l-am folosit. Punctele de atracţie maximă au fost, pentru mine, editura Leda şi Paralela 45 (mai ştia cineva că ultima editură nu are numai culegeri de matematică? o.O). Majoritatea editurilor au ţinut la preţuri, însă aici am găsit reduceri substanţiale.

 

Asta mi-am cumpărat ieri, însă plănuiesc să dau o tură şi astăzi. 

 

Plănuiesc să-mi cumpăr şi eu în sfârşit "Divergent" de Veronica Roth, iar reducerea mi se pare destul de convingătoare ca să mai bat drumul încă o dată ;;)

Pe la Rao nu am stat prea mult pentru că le cunosc prea bine cărţile şi până o să apară "Inferno" a lui Dan Brown o să aştept cuminţică :3
Băăăi, mie încă nu-mi vine să cred că Paralela 45 are cărţi mişto de genu' thriller...
Aaa, şi trebuie să menţionez un lucru care mă apasă pe creier...băi, Gogule, ăia de la editura Trei au câteva cărţi mişto (nu de alea deocheate vorbesc eu aici), dar mai au şi nişte preţuri de te ia cu mâncărimi...WTF?!

Tratamentul de Mo Hayder

În Brixton, un cartier din sudul Londrei, un cuplu este gasit legat în propria locuinta. Suferind de o deshidratare severa dupa ce fusesera batuti si tinuti nemâncati si fara apa vreme de mai multe zile, cei doi sunt într-o stare extrem de grava. Barbatul abia daca mai traieste. Dar tragedia cea mai mare este ca fiul lor a disparut.
Detectiv-inspectorul Jack Caffery e solicitat sa investigheze rapirea baietelului.
Dupa ce trupul neînsufletit al copilului este gasit, vazând ranile acestuia, Caffery îsi da seama ca va fi nevoie de tot talentul sau pentru a descoperi motivul si succesiunea evenimentelor. Ocupându-se de ancheta, Jack descopera ca o tragedie din trecutul sau are o legatura cu crima si, în timp ce se straduieste sa faca fata revelatiilor tulburatoare ale trecutului si prezentului, adevaratul cosmar abia începe...

Îmi este greu să mă pot exprima în legătură cu sentimentele care m-au străbătut în timp ce am citit această carte.  Este de-a dreptul tulburătoare şi nu-ţi oferă prea multe şanse de a încerca să te autoconvingi că, totuşi, nu ar fi aşa. 

„Tratamentul” este al doilea volum din seria ce-l are ca personaj prinipal pe detectivul inspector (Divisional detective inspector, prescurtat  DDI) Jack Caffery. În Brixton, un cartier din sudul Londrei, o familie este supusă unor chinuri groaznice vreme de câteva zile. Soţii Peach sunt salvaţi, însă fiul lor este răpit. Iar într-un final, Rory Peach este găsit legat de un copac şi fără suflare. Ulterior, detectivul află că băieţelul fusese victima unei agresiuni sexuale.

Şirul de evenimente ce se succed prin faţa ochilor săi, trezeşte în Caffery amintiri dureroase. Răpirea şi uciderea copiilor, amestecate cu reţelele de pedofilie pe care le descoperă pe parcursul anchetei, reuşesc să-i amintească despre dispariţia propriului frate, petrecută cu foarte mult timp în urmă. Umbrele trecutului îl învăluie adeseori pe Caffery, însă, cu toate astea, încă mai aşteaptă ziua în care să-şi revadă fratele în viaţă.

Jack Caffery nu este nici pe departe genul poliţistului clasic, care vrea să apere lumea de infractori. De cele mai multe ori nu respectă regulile impuse de superiori şi alege să-şi facă singur dreptate. Este violent şi caută răzbunare, crezând că aceasta îi poate aduce liniştea după atâţia ani de la dispariţia lui Ewan, a fratelui său mai mic.

Când am început să citesc, mi-am spus că sunt obişnuită cu stilul autoarei, în urma parcurgerii primului volum,  „Omul-pasăre”,  că sadismul caracteristic al înfăptuirii crimelor nu vor mai constitui o surpriză. Dar m-am înşelat. Şi totuşi, trecând peste acest lucru, Mo Hayder a reuşit să creeze un personaj feminin puternic, stăpân pe sine, întruchipând idealul de femeie emancipată, de soţie iubitoare şi mai presus de toate acestea, de mamă. Ritmul alert al desfăşurării acţiunii, precum şi răsturnările de situaţie au sporit credibilitatea întregului cadru.

De îndată ce veţi citi cartea, vă veţi da seama la cine anume m-am referit.

"Divergent #1" de Veronica Roth

 O SINGURĂ ALEGERE
ÎŢI HOTĂRĂŞTE PRIETENII

O SINGURĂ ALEGERE
ÎŢI DEFINEŞTE IDEALURILE

O SINGURĂ ALEGERE
ÎŢI DETERMINĂ CREDINŢA – PENTRU TOTDEAUNA

O SINGURĂ ALEGERE
TE POATE TRANSFORMA RADICAL

Într-un Chicago distopic, oraşul în care trăieşte Beatrice Prior, societatea este împărţită în cinci facţiuni, fiecare dintre ele cultivând o anumită virtute: Candoarea (cei sinceri), Abnegaţia (cei altruişti), Neînfricarea (cei curajoşi), Prietenia (cei paşnici) şi Erudiţia (cei inteligenţi). În fiecare an, într-o zi anume, tinerii în vârstă de şaisprezece ani trebuie să-şi aleagă facţiunea căreia îi vor fi devotaţi pentru tot restul vieţii. În ceea ce o priveşte pe Beatrice, ea trebuie să hotărască dacă rămâne alături de părinţii ei sau alege facţiunea care consideră că i se potriveşte cel mai bine. În cele din urmă, alegerea pe care o face va surprinde pe toată lumea, inclusiv pe ea însăşi.
În timpul iniţierii care urmează, marcată de o puternică rivalitate, Beatrice îşi ia un alt nume, Tris, şi se străduieşte să afle cine sunt cu adevărat prietenii ei şi, de asemenea, dacă o poveste de dragoste cu un băiat uneori fascinant, alteori enervant, îşi poate găsi locul în viaţa pe care ea şi-a ales-o. Dar Tris are un secret pe care l-a ascuns de toată lumea deoarece fusese prevenită că i-ar putea aduce moartea. Şi, pe măsură ce descoperă un conflict care ia treptat amploare, ameninţând să destrame societatea aparent perfectă în care trăieşte, află că secretul ei ar putea-o ajuta să-i salveze pe cei dragi… sau ar distruge-o.

Un pasionant thriller distopic, din care nu lipsesc decizii majore, trădări sfîşietoare, consecinţe uimitoare şi o neaşteptată poveste de dragoste.

Pam, pam, pam, paaaaaam! Ei bine, în ciuda faptului că am impresia că sunt singura fiinţă din categoria mea de vârstă care încă nu a citit această carte până acum, nu este aşa. Prietenele mele o pot demonstra :))

Nu o să încep cu o prezentare a acţiunii, căci ce trebuie de ştiu la început se află tocmai în descrierea de mai sus, aşa că mă voi raporta la personajele care mi-au atras atenţia în mod special. Bineînţeles, cap de listă este Four (nu-i dau şi adevăratul nume, căci îmi stric buna dispoziţie - mda, a stricat tot farmecul bunăciunii) care pur şi simplu m-a dat pe spate în primele trei sferturi ale cărţii. Bad-ass în toată regula - aş dori şi eu unul prin jurul casei - este tipul dur şi misterios care îţi atrage atenţia fie şi numai dacă îşi drege vocea pe lângă tine. Sau cel puţin asta a fost prima impresie, după cum am mai zis, până la un moment dat. Personajul a avut un impact destul de puternic asupra vieţii mele de biet muritor.

Riscând să mă întind mai mult decât trebuie şi să-mi dau drumul la gură, trec la Tris. Ei bine, întreaga serie (presupun că şi al treilea volum va fi asemenea primelor două) este povestită din perspectiva ei, ceea ce m-a descurajat în primă instanţă. Relaţiile de scurtă durată dintre mine şi o astfel de naraţiune m-au descurajat în privinţa acestui tip de literatură. Însă, de curând am ajuns să-mi schimb părerea. Tris este tipul personajului feminin ideal – deşi pare slabă, are un caracter puternic care o ajută să treacă cu brio prin problemele ce o înconjoară şi pe deasupra capătă şi o bunăciune! Nu e corect! Să fiu a naibii de este! :( În fine...

Deşi am citit păreri cum că prima jumătate a cărţii este plictisitoare, iar abia în a doua parte începe „acţiunea”, mă opun cu vehemenţă. Risc să dau drumul la polemici care mai de care, dar asta e. :)) Stilul este uşor de citit, descrierea este atât cât este nevoie (Doamne ajută!) şi mor de curiozitate să aflu cum se termină şi volumul doi. M-am apucat de el şi cred că voi reveni cu o recenzie weekend-ul viitor. Ţin minte că, parcă acum cateva luni, când nu ştiam cu ce se mănâncâ Divergent am citit nişte lucruri naşpa în legătură cu Four – cum că ar fi vreun trădător său ceva de genu’. Ei, ei, ei... să nu-l prind, că-l iau acasă şi-l smotocesc! Poa’ să vină Tris cu toţi Neînfricaţii din lume! 

  5/5

 

 

Blog nou

M-am gandit ca titlul v-ar atrage atentia in oarecare masura, de aceea l-am pus. Mi-am schimbat blogul, pentru ca anteriorul era "virusat", ca sa zic asa. Aici este. Si daaa, in weekend o sa ne reluam activitatea - o sa postam ceva recenzii (sper), ca am citit carti destule in saptamanile astea care au trecut. :D

Leapsa #2

Cam multe lespe in ultima vreme,din cate vad.A fost o saptamana aglomerata pentru amandoua,ce e drept.Saptamana viitoare am faza locala la olimpiada la biologie,asa ca o sa fie mai greu cu postatul,de aceea am pus ceva acum.O leapsa luata de la bossul meu(sau pe numele real,Monica),care mi-a placut la fel de mult ca cea cu zodiile.Aici sunt si raspunsurile Monicai, sursa fiind aceeasi.Cam atat pentru azi. 

1.Dacă eram o lună eram: iunie(nici prea cald,nici prea frig-plus ca e ziua mea!)

2.Dacă eram o zi a săptămânii eram: sambata(weekeeeeend) 

3.Dacă eram o parte a zilei eram: noaptea(nu sunt matinala-mai bine stau treaza pana la 5 am decat sa ma trezesc atunci)
  
4.Dacă eram un animal marin eram: delfin(sunt creaturi inteligente si asaaa de dragute)

5.Dacă eram o direcție eram: la dreapta(asta o aleg cand ma ratacesc :)) )

6.Dacă eram o virtute eram: sinceritatea.

7.Dacă eram o personalitate istorică eram: Elisabeta I.

8.Dacă eram o planetă eram: Saturn(cea mai smechera planeta)

9.Dacă eram un lichid eram: granini de portocale.

10.Dacă eram o piatră eram: agat(o piatra semipretioasa)

11.Dacă eram o pasăre eram:privighetoare(si asa am un talent la cantat...)

12.Dacă eram un tip de vreme eram: ninsoare(si aici ne asemanan,Monica)

13.Dacă eram un instrument muzical eram: chitara.

14.Dacă eram o emoție eram: entuziasm.

15.Dacă eram un sunet eram: sol(sa fiu bagata in seama)

16.Dacă eram un element eram: oxigen(sa nu poti trai fara mine :)) )

17.Dacă eram un cântec eram:Vama-Copilul care alearga catre mare.

18.Dacă eram un film eram: The perks of being a wallflower.

19.Dacă eram un serial eram: Skins(desi nu m-am uitat decat la cateva episoade,e genial)

20.Dacă eram o carte eram: Harry Potter(toate)

21.Dacă eram un oraș eram: Londra.

22.Dacă eram un gust eram: dulce.

23.Dacă eram o culoare eram: albastru marin.
  
24.Dacă eram un material eram: catifea(e moaaale)

25.Dacă eram un cuvânt eram: lene.

26.Dacă eram o parte a corpului eram: inima.

27.Dacă eram o expresie a feței eram: confuzie.

28.Daca eram materie școlară eram: anatomie.

29.Dacă eram un personaj de desene animate eram:Akashi Seijuro(nebun dar bun bun bun)

30.Dacă eram o formă eram: cerc.

31.Dacă eram un număr eram: 10(sa se bucure elevii cand ma aud)

32.Dacă eram un mijloc de transport eram: tren(cel mai linistit mijloc de transport)

33.Dacă eram o haină eram: tricou.

Leapsa #1

Nu stiu de ce pun o leapsa cu zodii pe un blog cu recenzii,insa am primit-o de la Monica,si nu pot refuza :).Vreau sa dorm linistita la noapte,totusi :)).

RAC

Caracteristici: Enigmaticii zodiacului! Racii sunt guvernati de Luna si imprumuta in caracterele lor o doza din misterul astrului. De la distanta, pot parea oameni reci si nepasatori dar sub masca lor, se afla un tumult de sentimente.

In dragoste, vor totul sau nimic. Nicio alta zodie nu iubeste atat de intens dar , pe de cealata parte, pentru nimeni altcineva finalul unei idile nu are un gust mai amar.

Anul acesta, vei intra in conflicte destul de puternice cu partenerul tau.

Situatiile conjugale vor cantari mai mult decat viata profesionala, de aceea de multe ori te vei confrunta cu seful tau. Cu toate acestea, 2013 se anunta a fi un an plin de optimism si oportunitati.

Numere norocoase: 2,4, 5, 9, 14

Sfat: Echilibreaza-ti viata emotionala cu cea profesionala!

Culoare benefica: argintiu

Ce cred eu despre ce zic ei:

1.Daa,foarte enigmatica,n-am ce zice.Sunt chiar deschisa,n-am ce ascunde...mai putin crimele >:).

2.La partea cu sentimentele,e adevarat,fiindca mi le schimb cam repejor si trec repede de la o stare la alta.

3.Exact,asa cum vreau si in general:totul sau nimic.Nu umblu cu jumatati de masura :)).

4.N-as vrea sa comentez ceva la partea sentimentala,fiindca nu prea am de unde sa stiu daca aveti dreptate sau nu.Experienta mea in acest sens este aproximativ nula.

5.In conflicte puternice cu partenerul meu?Aoleuu,nuu,frigiderule,ce-mi faci? :))Nu ma parasiii!

6.N-am sef,sunt my own boss,deci n-am cu cine intra in conflict.Oricum sunt forever alone.

7.In sfarsit,ceva ce nu e legat de dragostea de care nu voi avea parte!Mi se pare mie sau la zodia mea s-a vorbit mai mult de iubire decat de alte chestii?Oricum,bine ca vor fi multe oportunitati!

8.Nuuu,nu e si nr. 13 acolo?Ala e numarul meu de la catalog!De ce nu e,de ce nu e?

9.Sfat:N-am ce echilibra,imi pare rau.

10.Uu,argintiu.Suna bine!

Monica a facut leapsa pe blogul ei,va las link mai jos.O dau mai departe la toti cititorii ce detin un blog.

Sursa/leapsa facuta de Monica :http://hideseekdead.blogspot.ro/2013/01/leapsa-5-horoscop.html